Hainele - falsitate sau mijloc de exprimare a personalității?
Pentru că sunt sigur că fiecare din cei care citiți acest articol aveți decență, bun simț, simț civic, moralitate, curaj atunci când e nevoie și multe altele.
Întrebările de mai sus mi le pun aproape ZILNIC însă, pentru început, vreau să răspund sus și tare la o singură întrebare, una care mi s-a pus de multe ori:
Sunt (sau ar trebui să fie) hainele totul in viață?
Raspunsul meu este: NU!
De ce?
Pentru că hainele sunt doar un mijloc și nu un scop.
Știu că ai antipatie față de cei care se afișează cu haine super scumpe, cu mașini fițoase iar când încerci să comunici cu ei, te lovești de un zid. E ca și cum.. e ceva SEC în ei. Parcă au o mască pe care nu vor să o dea jos. Parcă e un zid peste care nu poți să treci pentru a ajunge la ei - la ceea ce sunt ei cu adevărat.
Atunci DE CE, de ce se ascund în spatele hainelor?
Având de mic talent la despicatul firului în patru, am stat și m-am gândit de multe ori la motivele pentru care unii oameni se îmbracă bine doar pentru a atrage atenția iar apoi pentru a-i respinge pe cei din jur. Am încercat să “simulez” cum e viața lor, pornind de la un principiu mai vechi:
Trăim într-un univers de tip cauză-efect. Fiecare lucru care se întâmplă are niște cauze în spate care îl provoacă. Reversul este, de asemenea, adevărat: dacă provoci două cauze (sau evenimente) identice, în condiții similare, vei obține exact același rezultat.
Și atunci mi-am pus problema, ce se întâmplă de fapt cu oamenii care se comportă “grețos”? E adevărat că unora le merge, din cauză că nu abuzează de asta (așa sunt ei) și, în general sunt plăcuți de restul și acceptați ca lideri dar… restul?
Am ajuns la concluzia că mulți dintre cei care poartă haine fie cu stil, extravagante sau la modă ar vrea, totuși, să fie respectați, plăcuți etc. de cei din jur.
Dar, neștiind cum (cel mai probabil din cauza părinților sau al anturajului), fac ce cred ei de cuviință. SĂ nu uităm că fiecare om e programat să facă ce crede el că e mai bine, din punctul lui de vedere.
Dacă mă îmbrac generic nu mă baga nimeni în seamă. Am văzut la TV oameni care se îmbrăcau super scump și toată lumea era în jurul lor. O să fac și eu la fel.
În timp, văd că primesc atenție (lumea se uită la ei pe strada etc.):
Merge! O s-o țin tot așa! Nu mai am nimic de făcut. Acum sunt și eu ca oamenii aceia de la TV. Ce tare sunt eu! Uită-te la ăștia îmbrăcați aiurea! Ce penibil!
Evident, se lovesc de obstacolul că nu au principiile morale necesare pentru a comunica cu cei din jur. Și își zic:
Hmm… Oamenii ăștia nu prea mă plac. Mă așteptam să mă ridice în slăvi pentru că am haine de firmă. Să îmi facă complimente legate de mașină.
Evident, se simt dezorientați. Nu știu ce să creadă. Însă raționalizează astfel:
Decât să mă îmbrac generic și să nu mă bage nimeni în seamă, prefer s-o țin tot așa. Se uită cu teamă la mine, deci îmi convine. Oricum am tovarășii mei care sunt exact ca mine, ce mă interesează ce crede restuț lumii ?
Deci cauza și efectul sunt diferite:
Cel de la TV a avut părinți bogați, s-a născut în capitală, poate e mai bine făcut, poate are vocea mai groasă, poate are principii diferite etc etc etc. Cumulul de cauze l-au propusat pe calea spre succes.
Cel care copiază, se îmbracă similar idolului său și se miră că nu obține aceleași rezultate.
De ce nu i-a ieșit?
Ca să obții același efect, conform principiului enunțat la începutul articolului, trebuie să repeți aceleași cauze. Trebuie să înțelegi mult mai bine pe ce lume te afli, plus un milion de alte lucruri.
Au pus una sau două piese din puzzle-ul lor și credeau ca l-au terminat.
Și nici măcar nu VÂD faptul că puzzle-ul e incomplet. Degeaba pui colțurile la puzzle dacă nu pui conținutul, interiorul.
Merge să fii arogant?
Câteodată Tipii siguri pe ei sunt foarte atractivi pentru sexul opus iar hainele cu stil le accentuează și confirmă personalitatea. Dar, la un moment dat, trebuie să te deschizi.
Hainele vorbesc pentru tine doar la început. Treptat, creierul și gura vor trebui să preia ștafeta.
Genericul e soluția, atunci?
Nu, să te îmbraci generic nu e soluția. Suntem unici, gândim diferit și putem să ne exprimăm personalitatea și altfel decât prin ceea ce scoatem pe gură.
Pune un om generic, decent, trecut prin viață să țină un discurs despre experiențele sale personale. Va fi aplaudat și va primi respect. Îmbracă-l frumos și abia apoi pune-l să povestească. Va fi admirat iar oamenii se vor înghesui la sfârșit să îi strângă mâna.
De ce nu pot oamenii să vadă doar personalitatea unui om și se lasă atât de ușor influențați de haine, bani etc ?
O să răspund la această întrebare rugându-vă și pe voi să vă spuneți părerea printr-un comment. Cred că e din cauză că suntem, în primul și-n primul rând, imperfecți. Comportamentul nostru e o relicvă a condițiilor de acum sute de mii de ani, unde un bărbat, cu cât avea mai multe “resurse”, cu atât putea să susțină mai multe persoane în vremuri de secetă, ingheț, cataclisme naturale etc.
În zilele noastre, femelele anumitor specii de pinguini se împerechează doar cu masculii care reușesc să facă cel mai mare cuib din pietricele de mare. Deci, cu cel care adună cele mai multe resurse. Și asta pentru că un cuib mai mare poate proteja ouăle de vânt și alte intemperii, mărind șansele de supraviețuire a puilor.
Suntem animale?
Părerea mea e că da, cel puțin într-o anumită măsură. Știu că mulți dintre noi avem ego-ul mare și că ne considerăm superiori intelectual. Dar vreau să recunoaștem că nu suntem perfecți, că avem multe de învățat și că, cel mai important e să ne cunoaștem natura noastră, pentru a evolua mai repede.
Vrei să spui că ar trebui să mă îmbrac fițos, cu haine de firmă, să alerg toată viața după bani?
Nu. Dacă ți-ai pus întrebarea de mai sus, ai prins doar jumătate din ceea ce voiam eu să înțelegi. Dezvoltarea personală e obligatorie. Apoi, încearcă să-i ajuți pe cei din jur. Apoi îmbracă-te cu stil, ia-ți mașina care îți place și fă bani PENTRU TINE, nu pentru alții. Pentru că tu trebuie să te bucuri de lucrurile din viața ta, nu altul.
În plus, chiar dacă ajungi să ai bani dar te comporți frumos cu cei mai săraci ca tine, aceștia o să vadă că nu încerci să-i faci să se simtă inferiori și o să te respecte pentru asta. Vorbesc din experiență când spun asta pentru că, deși am doar 24 de ani, am un salariu la firma unde lucrez care mulți adulți doar visează.
Dacă îți alegi hainele cu bun gust, vei subcomunica bun gust. Dacă îți alegi hainele să atragi persoanele de sex opus și o faci din inimă și din dragoste pentru sexul opus, te vei sătura de cât se vor uita femeile la tine. Iar.. dacă te îmbraci doar ca să te afișezi atunci… vei atrage doar femei cu care nu merită să petreci mai mult de o noapte. Nu-ți face planuri de nuntă cu ele 
July 22nd, 2009 Motivaționale
Stiri, Evenimente si imagini LIVE, Informatii utile, Shopping, Job-uri si Chirii ieftine din Cluj-Napoca
dude, eu stiam ca la pinguini ouale le clocesc masculii, tinandu-le intre picioare….fara nici un cuib.
Sa intram putin pe latura filozofica. Problema (sau nu?) principala e ca ne-am obisnuit sa cautam atentia in exterior. Adica la persoanele din jur.
Sigur, vei zice, dar e ceva normal.
Poate.
Sau poate e doar ceea ce face toata lumea, si e acceptat ca “de facto”.
Oamenii au uitat sa isi acorde ei insisi atentia de care au nevoie.
Poate cei care se imbraca scump si iti arata “zidul” cand le vorbesti o fac, pana la urma, ca sa obtina de la altii atentia pe care ei nu mai stiu sa si-o acorde.
Legat de comportamentul inconstient al oamenilor, poate fi privit ca un efect direct al “programarii” de-a lungul sutelor de milenii. E o conditionare, emotionala, cauzata de conditiile de viata de atunci.Doar ca in ziua de azi nu ne ajuta. Traim in cu totul alte conditii, si corpul nostru emotional pur si simplu nu a tinut pasul.
Eu zic ca daca iti cumperi haine (putin) mai scumpe si inveti sa te imbraci cu stil, e un semn ca iti acorzi atentia de care ai nevoie, si ca stii sa ai grija de tine. Daca stii sa ai grija de tine, automat femeia pe care o vrei in viata ta (pe o perioada mai lunga, nu doar pentru o noapte) va fi atrasa de tine, pentru ca va sti ca poti sa ai grija de ea.
V-am zis ca o sa fie filozofic
Asta ar fi definitia la nivelul gandirii cerebrale:
Hainele, banii, masina = nevoia disperata a omului sa se defineasca pe el insusi cat si pe ceilalti prin lucruri materiale (nu in sens banesc) si palpabile
Asta ar fi definitia la nivelul spiritualitatii:
hainele, banii, masina = manifestarea esentei adanci a unei persoane prin lucruri materiale (nu in sens banesc) si palpabile
Care-i cel corect? Amandoua!
Cand realizezi “cine” esti la un nivel adanc/spiritual si traiesti intr-o modalitate autentica (din punctul tau de vedere), toate lucrurile materiale vor fi pur si simplu o cauza a esentei tale. Hainele o sa stea bine pe tine pentru ca sti “cine” esti, in masina o sa arati bine pentru ca sti “cine” esti, iar cand vorbesti cu cineva, n-o sa existe un “zid” pentru ca si atunci, sti “cine” esti.
Cand nu sti “cine” esti, cand incerci sa te definesti prin lucruri materiale si palpabile: avere, haine, masini, job, statut social, aspect fizic, intelect, superioritate fata de ceilalti etc. - devii jucaria preferata a mintii tale, care va face ce vrea cu tine. Mai mult decat atat, o sa faca tot posibilul ca tu sa acumlezi cat mai multe lucruri materiale in viata, astfel intarind “realitatea falsa” care ti-a creat-o.
Daca nu sti cine esti, daca incerci sa te definesti pe tine sau pe cei din jur, pe baza hainelor, averii sau intelectului, ridici zidul cu mana ta.
Cel mai interesant este insa, ca atunci cand esti “tu insasi” zidurile pe care le ridica cei din jur “se prabusesc in fata prezentei tale”.
Sti “cine” esti? hainele nu mai conteaza si exista numai petru placerea ta artistica.
Nu sti “cine” esti? o sa faci tot posibilul sa te gasesti in lucruri care au valoare numai mintii tale.
“You are not your job.
You are not how much you have in the bank.
You are not the contents of your wallet.
You are not your fucking Khakis.
~Tyler Durden, Fight Club~
PS: As mai adauga aici “You are not your FUCKING MIND”
Vreau sa felicit ideea acestui blog, am citit lucruri interesante si imi doresc ca pe parcurs sa fiu surprinsa cu articole macar la fel de captivante. Stiu ca hainele nu sunt totul in viata dar totusi inca de la inceputuri oamenii au incercat sa se acopere chiar si cu frunze( Adan si Eva) daca nu cu vesminte. Unele dintre cele mai profitabile afaceri sunt in domeniul modei, ganditit-va doar la cateva case de moda care ne propun produse spectaculoase la preturi incredibile pe care suntem in stare sa le achizitionam iar apoi sa le inlocuim constant cu altele mai frumoase, mai scumpe, iar pe cele vechi sa le uitam in sifonierul doldora cu modele pline de creatie care isi pierd valoarea. Acesta este motivul pentru care uneori ne atrag hainele vintage gasim modele fantastice de la vremuri neasteptate. Nu cred ca este vorba despre o falsitate sau o nesiguranta a oamenilor cand isi aleg haine scumpe. Eu consider ca fiecare incerca sa se imbrace ingrijit sa faca cea mai buna alegere cand trebuie sa se imbrace, sa il reprezinte si sa se simta confortabil. Pentru oamenii care au un buget limitat cand se pune problema hainelor, atunci ar trebui sa isi cumpere o hainuta care sa fie de calitate pentru ca o pot purta si in sezonul urmator si se vor simti la fel de bine si nu vor stii decat ei ca e din sezonul trecut. Oricat de scurt mi-as fori sa fie acest comentariu pe parcurs ce scriu imi vin tot mai multe idei si as scrie la nesfarsit despre acest subiect. Va pup si nu uitati sa fiti cu stil!
Hehe,
La un articol de genu asta nici nu ma asteptam la comentarii scurte de la voi. Imi cer scuze, Raluca, abia acum am vazut ca comentariile tale ajunsesera in spam. Not anymore
De acord cu hainele ieftine, poti arata foarte bine in ele.. Si ce e mai important e ca le poti combina pentru a avea niste tinute foarte tari..
Cred ca m am lungit cam mult, discutiile pot fi duse in multe directii…mi-a facut placere sa te citesc.. Dar ai dreptate, suntem in anumite puncte animale , dar suntem animale care cheltuie mult.